Cina

Am avut ocazia de a studia puțin felul în care mănâncă francezii pe care i-am cunoscut în ultimele săptămâni. Nu spun că felul lor de viață se aplică și-n marile orașe ori că în toată Franța e la fel. Spun doar ce am observat în Charente. Oamenii își respectă orele de masă și mesele în sine. Mănâncă simplu dar foarte gustos și variat și se țin de un anumit tipic. La micul dejun, ceva dulce (croissant, o tartă, toast cu unt și gem), poate o cafea și suc de fructe, de obicei de portocale. Nu m-aș putea obișnui cu asta, dulcele și dimineața nu-s două lucruri care merg bine împreună în mintea mea și-n fizicul meu-nici atât.
Cinele se desfășoară după același tipic însă poate porțiile sunt mai mici iar salata din deschidere poate fi înlocuită cu un fruct – grapefruit, portocală, poate căpșuni, în funcție de sezon. Oamenii se respectă pe ei înșiși respectându-și felul de a mânca, pe care-l păstrează de când se știu. Rar își permit derogări iar gustările dintre mese le sunt îngăduite doar copiilor. Nu au o părere bună despre fast food și nici după ideea de supermarket nu se omoară (supermarketurile închid devreme în cursul săptămânii, foarte devreme sâmbăta iar duminica nici nu deschid).
Am învățat ceva bun și din asta. Am învățat binele se găsește și-n simplitate, că el nu are nevoie de podoabe și că simplitatea poate fi bogată și variată cu condiția să fii deschis spre asta. Să fiți sănătoși.

Acum vă propun să vizionați o rețetă populara specifică cinei:

O altă rețetă specifică este supa de gulli: